Soluții. Mediul de afaceri propune patru programe revoluționare, în valoare totală de 2,1 miliarde euro. Finanțarea este deja asigurată

Reprezentanții întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) au prezentat luni patru proiecte ce ar dinamiza extrem de mult mediul de afaceri, dacă ar fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțat deja de la bugetul Uniunii Europene. Valoarea totală este de 2,1 miliarde euro.

Cele patru direcții majore vizează măsuri pentru susținerea microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii şi întreprinderilor cu capitalizare de piaţă medie.

În opinia profesorului universitar dr. Ovidiu Nicolescu (foto stânga), președinte de onoare al Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii (CNIPMMR), inițiatorul proiectelor, acestea sunt cu totul deosebite: au fundament economic, în sensul că sumele de ordinul miliardelor de euro sunt deja repartizate României. Apoi, nu sunt propuneri generale ci complete, exact cum se cer de către Uniunea Europeană.

„Se vor crea niște mecanisme care vor ajuta IMM-urile și societatea românească să se dezvolte mai rapid, mai creativ, mai digital. Sunt de o importanță fără precedent în istoria Consiliului Național al IMM-urilor și în istoria abordării mediului de afaceri și a IMM-urilor din România”, a subliniat Ovidiu Nicolescu.

IMM Restart România

Cu un buget de 1,23 miliarde euro, are drept obiectiv principal de măsuri susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19. Se intenționează implementarea unui pachet de măsuri de suport pentru microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii şi întreprinderi cu capitalizare de piaţă medie. Vor fi acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de 8 luni, grant direct reprezentând 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistență tehnică acordată aplicanților.

Programul vizează creșterea numărului de IMM-uri finanțate prin surse alternative (microcredite, credite, factoring, leasing etc); menținerea în activitate a IMM-urilor afectate de criza generată de pandemie; valorificarea oportunităților create de criza generata de pandemie; creșterea inițiativelor antreprenoriale; crearea de noi locuri de muncă și menținerea celor existente.

Programul este necesar în contextul în care, cu circa 30 IMM-uri la 1.000 de locuitori, România se situează pe ultimul loc în Europa, unde media este de circa 60‰. Impactul COVID-9 a afectat puternic și acest sector, în luna ianuarie 2020 fiind înmatriculate 6.897 de societăți, în februarie – 11.314, iar în martie – 6.023 de societăti. Scăderea inițiativei în afaceri este evidentă, comparând cu perioada similară din anul 2019, media lunară a înmatriculărilor fiind mai mică cu 35%. Doar în martie scăderea înmatriculărilor a fost de 53,9%.

Responsabilitatea realizării programului ar reveni Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii SA-IFN împreună cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

România Tech Nation

Cu un buget de 546 milioane euro, programul Romania Tech Nation propune susținerea a cel puțin 300 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare județ, plus București. Activitatea propusă conține pe lângă componenta financiară și o componentă educațională, de training și de mentorat.

Realizarea unui makerspace/ un laborator de robotică în fiecare județ, în care să se asigure programe de training pentru inițierea, creșterea și dezvoltarea unei companii în domeniul digital. Aceste spații sunt deschise copiilor, adulților și antreprenorilor și au o varietate de echipamente pentru producători, inclusiv imprimante 3D, tăietoare laser etc.

Conform unei cercetări anuale realizate de CE cu privire la nivelul de digitalizare din statele membre ale UE, intitulată The Digital Economy and Society Index (DESI), din cele 28 de state analizate, România se situează pe locul 26 în ceea ce privește nivelul de digitalizare. Valoarea indicelui este de aproximativ 40 față de valoarea maximă înregistrată în eșantion – 70 (Finlanda) și cea minimă – aproximativ 38, pentru Bulgaria.

Secțiunea dedicată competențelor resursei umane a fost structurată pe două componente principale (competențe elementare de utilizare a Internet-ului și competențe avansate digitale). Per ansamblu, țara noastra se situează pe locul 27 din 28, în clasamentul general.

În ceea ce priveste competentele digitale de bază, doar 34-35% dintre români au dobândit un astfel de nivel al competențelor, România fiind clasată, din nou, pe locul 27 din 28 în acest clasament. Media la nivel european se situează în jurul valorii de 60% din totalul populației.

Equity – Fond de Capital de Risc

Cu un buget de 205 milioane euro, programul propune crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a start-up-urilor inovative. Astfel, IMM-urile nebancabile vor reuși, după intervenția Fondului, să prezinte condițiile de acces la credite.

Fondurile vor alocate fie prin operațiuni de creditare directă (microcredite și credite pentru investiții), fie prin participare directă la capitalul acestor companii.

Se dorește creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile, creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech, creșterea internaționalizării IMM-urilor și  reducerea șomajului, prin crearea de noi locuri de muncă.

Consolidarea Dialogului Social și Dezvoltarea Capacității Instituționale și de Management a Partenerilor Sociali

Cu un buget de 100 milioane euro, proiectul vizează mai multe reforme.

În primul rând, cea referitoare la stabilirea salariului minim. Obiectivul este crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective și pertinente prin care să fie stabilit salariu minim la nivel naţional.

Se dorește redefinirea sectoarelor de activitate, astfel încât acestea să corespundă realităților economice și industriale ale României. Măsura va facilita inițierea negocierilor la nivel sectorial, părțile putând să-și identifice mai ușor partenerii sociali de dialog.

Actualizarea standardelor ocupaționale – activitatea presupune implicarea totală a organizațiilor patronale și sindicale precum și a specialiștilor în domeniul muncii în definirea noilor standarde ocupaționale, astfel încât acestea să corespundă cât mai bine realității și în baza lor să poată fi pregătit personalul necesar derulării activităților economice.

În prezent, dialogul social funcționează doar parțial, în special la nivel sectorial iar cadrul instituțional stabilit pentru consultare nu este utilizat în mod corespunzător pentru a contribui la procesul de luare a deciziilor și nu implică suficient de mult partenerii sociali în elaborarea și punerea în aplicare a reformelor.

Reprezentanții CNIPMMR susțin că detaliile cuprinse în aceste patru planuri și bugetele estimate au pornit de la analizele dar și de la nevoile și reformele necesare pentru dezvoltarea mediului național de afaceri.

„Toate aceste planuri trebuie să fie trimise, de toate țările, în aprilie. Facem aceste lucruri în avans tocmai pentru a nu ne trezi, în ultimele zile, că vedem niște reforme care nu au nicio legătură cu realitatea”, a spus Florin Jianu (foto dreapta), președintele CNIPMMR.

Proiectele au fost deja trimise către toate instituțiile importante ale statului: președinție, Camera Deputaților, Senat sau cabinetul primului ministru.